O echipă de savanţi americani de la
Universitatea din Chicago a realizat o descoperire ”impresionantă”, demonstrând
legătura dintre sentimentul de frică şi apariţia afecţiunilor oncologice în
cursul unor experienţe asupra rozătoarelor, potrivit ultimei ediţii a revistei Hormones and Behaviour, consultat de
Rompres. Sentimentul de spaimă
generează afecţiuni oncologice şi scurtează viaţa, arată în principal
experimentul.
În cursul cercetărilor lor, oamenii de ştiinţă au reuşit să demonstreze legătura dintre speranţa de viaţă şi trăsăturile de caracter împărţind rozătoarele la care abia s-a format tumora canceroasă în două grupuri: ”fricoşii” şi ”curajoşii”.
Echipa de savanţi, condusă de Martha McClinthok, a monitorizat timp de 390 de zile un număr de 81 de femele şobolani, predispuse la formarea tumorilor canceroase la sân şi hipofiză.
A fost examinat nivelul individual de frică al fiecărui şobolan în vârstă de 20 de zile atunci când a fost confruntat cu un mediu ostil, neprielnic.
În final, cancerul a fost depistat la 80% din exemplarele ”fricoase” şi doar la 38% dintre cele care au înfruntat ”cu curaj” condiţiile vitrege.
Rezultatele acestui experiment demonstrează că există o legătură mai profundă decât se presupunea între ”caracterul personal” şi procesele fiziopatologice. Pe scurt, într-un limbaj simplificat, între ”suflet” şi ”corp”.
Descoperirea cercetătorilor de la Universitatea din Chicago va impulsiona analizele referitoare la evoluţia bolii canceroase şi la particularităţile caracterului individului, apreciază publicaţia citată.
”Cercetările pe oameni ar putea impune luarea în considerare a unor trăsături de fond ale caracterului şi comportamentului”, afirmă, într-un interviu acordat revistei Hormones and Behaviour, conducătorul echipei de savanţi de la Chicago, Martha McClinthok.
În cursul cercetărilor lor, oamenii de ştiinţă au reuşit să demonstreze legătura dintre speranţa de viaţă şi trăsăturile de caracter împărţind rozătoarele la care abia s-a format tumora canceroasă în două grupuri: ”fricoşii” şi ”curajoşii”.
Echipa de savanţi, condusă de Martha McClinthok, a monitorizat timp de 390 de zile un număr de 81 de femele şobolani, predispuse la formarea tumorilor canceroase la sân şi hipofiză.
A fost examinat nivelul individual de frică al fiecărui şobolan în vârstă de 20 de zile atunci când a fost confruntat cu un mediu ostil, neprielnic.
În final, cancerul a fost depistat la 80% din exemplarele ”fricoase” şi doar la 38% dintre cele care au înfruntat ”cu curaj” condiţiile vitrege.
Rezultatele acestui experiment demonstrează că există o legătură mai profundă decât se presupunea între ”caracterul personal” şi procesele fiziopatologice. Pe scurt, într-un limbaj simplificat, între ”suflet” şi ”corp”.
Descoperirea cercetătorilor de la Universitatea din Chicago va impulsiona analizele referitoare la evoluţia bolii canceroase şi la particularităţile caracterului individului, apreciază publicaţia citată.
”Cercetările pe oameni ar putea impune luarea în considerare a unor trăsături de fond ale caracterului şi comportamentului”, afirmă, într-un interviu acordat revistei Hormones and Behaviour, conducătorul echipei de savanţi de la Chicago, Martha McClinthok.
