Medicii
recomandă la începutul primăverii consumul de vitamine şi minerale, fie prin
alimentaţie cu legume proaspete fie sub formă de pilule, necesar pentru o
funcţionare optimă a organismului slăbit în timpul iernii. Trei dintre vitamine
– vitamina A, C şi E - sunt renumite pentru capacităţile lor antioxidante. Ele
neutralizează radicalii liberi, despre care se crede că sunt cauza multor boli
grave, precum cancerul, afecţiunile
coronariene, diabetul, cataracta, artrita. Tot radicalii liberi sunt cei care
declanşează procesul de îmbătrânire.
Vitamina A, care este cunoscută şi ca vitamina creşterii, face parte din categoria vitaminelor hiposolubile, jucând un rol important în vedere, creştere şi formarea oaselor şi rezistenţa organismului la infecţii.
Această vitamină este una dintre cele care au şi un rol antioxidant, oferind protecţie împotriva cancerului. Poate fi găsită în special în ficat, morcov, cartofi dulci, dovleac, untură de peşte, lapte, unt, gălbenuş de ouă roşii, spanac, ardei, varză, sfeclă roşie, mango, papaya, curmale etc.
Sursele principale pentru vitamina A rămân ficatul, gălbenuşul de ou şi uleiul de peşte, iar provitamina A se regăseşte în fructele şi legumele verzi. Doza recomandată este de 600 miligrame pe zi pentru femei şi 700 miligrame pe zi pentru bărbaţi.
Vitamina C este o altă vitamină importantă care, pe lângă rolul antioxidant, este antihemoragică, antiinfecţioasă, antianemică, fiind totodată indispensabilă la formarea colagenului şi ţesutului osos, combate permeabilitatea şi fragilitatea capilară şi participă la formarea anticorpilor, asigurând astfel protecţie împotriva unor forme de cancer şi a bolilor coronariene. Ajută organismul să absoarbă fierul din alimente şi formează globulele roşii. Sursa cea mai bogată de vitamina C o constituie citricele, fructele (portocale, papaya, mere, kiwi, afine, căpşuni, coacăze, măceşe), ardei verde dulce, pătrunjel, mărar, varză roşie, broccoli, cartofi, spanac. De asemenea se găseşte în ficat, rinichi, creier şi lapte. Vitamina C se distruge prin fierbere, conservare sau expunere la lumină. Doza recomandată este de 400 de miligrame pe zi pentru femei şi bărbaţi. Fumătorii au nevoie de 800 de miligrame zilnic.
Vitamina E, cunoscută şi sub denumirea de vitamina fertilităţii, este tot o vitamină hiposolubilă cu rol antioxidant puternic care împiedică deteriorarea celulelor de către radicalii liberi, stabilizând membranele celulelor şi îmbunătăţind funcţia imună la vârstnici. Vitamina E previne bolile cardiovasculare şi multe forme de cancer şi reduce riscul apariţiei cataractei. Unele studii au reliefat că în diabetul zaharat vitamina E poate îmbunătăţii controlul metabolic. Rolul său cel mai important este, însă, acela de a menţine troficitatea aparatului germinativ. Are şi un rol antiinfecţios, antiscleros, ce se implică în combaterea distrofiilor musculare şi osoase. Originea vitaminei E este una mixtă, adică şi vegetală şi animală, găsindu-se îndeosebi în cereale, ţelină, varză, fasole, mazăre, salată, spanac, mere, uleiuri vegetale, precum şi cel de soia şi cel de porumb, lapte, ouă, carne unt şi brânzeturi.
Alte vitamine care au rol antioxidant sunt cele din grupul B, care au multiple implicaţii în metabolism, ajutând la transformarea proteinelor, lipidelor şi glucidelor. Acestea sunt hidrosolubile şi intervin în formarea globulelor roşii, asigură buna funcţionare a creierului şi, printre altele, joacă şi un rol antioxidant, ajutând organismul să elimine unele substanţe toxice. Vitaminele din grupul B favorizează formarea anticorpilor crescând astfel rezistenţa la infecţii. Se găsesc atât în regnul animal cât şi cel vegetal, în drojdie uscată, ficat, soia, banane, nuci, cartofi, orez, cereale integrate, peşte, polen, spanac, cacao, ţelină, pătrunjel, fasole boabe. Vitaminele din grupul B sunt foarte sensibile la lumină, dar rezistă la căldură. Doza recomandată este de 1,2 miligrame pe zi la femei şi 1,4 miligrame pe zi la bărbaţi. Persoanele care iau vreme îndelungată anticoncepţionale, antibiotice, precum şi cele care fumează au mai multă nevoie de vitamina B6.(Rompres)
Vitamina A, care este cunoscută şi ca vitamina creşterii, face parte din categoria vitaminelor hiposolubile, jucând un rol important în vedere, creştere şi formarea oaselor şi rezistenţa organismului la infecţii.
Această vitamină este una dintre cele care au şi un rol antioxidant, oferind protecţie împotriva cancerului. Poate fi găsită în special în ficat, morcov, cartofi dulci, dovleac, untură de peşte, lapte, unt, gălbenuş de ouă roşii, spanac, ardei, varză, sfeclă roşie, mango, papaya, curmale etc.
Sursele principale pentru vitamina A rămân ficatul, gălbenuşul de ou şi uleiul de peşte, iar provitamina A se regăseşte în fructele şi legumele verzi. Doza recomandată este de 600 miligrame pe zi pentru femei şi 700 miligrame pe zi pentru bărbaţi.
Vitamina C este o altă vitamină importantă care, pe lângă rolul antioxidant, este antihemoragică, antiinfecţioasă, antianemică, fiind totodată indispensabilă la formarea colagenului şi ţesutului osos, combate permeabilitatea şi fragilitatea capilară şi participă la formarea anticorpilor, asigurând astfel protecţie împotriva unor forme de cancer şi a bolilor coronariene. Ajută organismul să absoarbă fierul din alimente şi formează globulele roşii. Sursa cea mai bogată de vitamina C o constituie citricele, fructele (portocale, papaya, mere, kiwi, afine, căpşuni, coacăze, măceşe), ardei verde dulce, pătrunjel, mărar, varză roşie, broccoli, cartofi, spanac. De asemenea se găseşte în ficat, rinichi, creier şi lapte. Vitamina C se distruge prin fierbere, conservare sau expunere la lumină. Doza recomandată este de 400 de miligrame pe zi pentru femei şi bărbaţi. Fumătorii au nevoie de 800 de miligrame zilnic.
Vitamina E, cunoscută şi sub denumirea de vitamina fertilităţii, este tot o vitamină hiposolubilă cu rol antioxidant puternic care împiedică deteriorarea celulelor de către radicalii liberi, stabilizând membranele celulelor şi îmbunătăţind funcţia imună la vârstnici. Vitamina E previne bolile cardiovasculare şi multe forme de cancer şi reduce riscul apariţiei cataractei. Unele studii au reliefat că în diabetul zaharat vitamina E poate îmbunătăţii controlul metabolic. Rolul său cel mai important este, însă, acela de a menţine troficitatea aparatului germinativ. Are şi un rol antiinfecţios, antiscleros, ce se implică în combaterea distrofiilor musculare şi osoase. Originea vitaminei E este una mixtă, adică şi vegetală şi animală, găsindu-se îndeosebi în cereale, ţelină, varză, fasole, mazăre, salată, spanac, mere, uleiuri vegetale, precum şi cel de soia şi cel de porumb, lapte, ouă, carne unt şi brânzeturi.
Alte vitamine care au rol antioxidant sunt cele din grupul B, care au multiple implicaţii în metabolism, ajutând la transformarea proteinelor, lipidelor şi glucidelor. Acestea sunt hidrosolubile şi intervin în formarea globulelor roşii, asigură buna funcţionare a creierului şi, printre altele, joacă şi un rol antioxidant, ajutând organismul să elimine unele substanţe toxice. Vitaminele din grupul B favorizează formarea anticorpilor crescând astfel rezistenţa la infecţii. Se găsesc atât în regnul animal cât şi cel vegetal, în drojdie uscată, ficat, soia, banane, nuci, cartofi, orez, cereale integrate, peşte, polen, spanac, cacao, ţelină, pătrunjel, fasole boabe. Vitaminele din grupul B sunt foarte sensibile la lumină, dar rezistă la căldură. Doza recomandată este de 1,2 miligrame pe zi la femei şi 1,4 miligrame pe zi la bărbaţi. Persoanele care iau vreme îndelungată anticoncepţionale, antibiotice, precum şi cele care fumează au mai multă nevoie de vitamina B6.(Rompres)
