Cazurile grave provocate de gripa A/H1N1 sunt concentrate la adolescenţi şi la adulţii tineri

on .

flu-pandemic-2.jpgGripa AH1N1 îi afectează în special pe copii şi pe adulţii tineri şi provoacă, în cazurile grave, probleme respiratorii acute şi o mortalitate crescută, arată ultimele studii mexicane şi canadiene. Studiile vor apărea la 4 noiembrie, în Journal of the American Medical Association. Cercetările au fost efectuate în timpul primei faze a infectării cu virusul AH1N1, între 18 martie şi 1 iunie, în Mexic, şi între 16 aprilie şi 12 august, în Canada. În Mexic, toate cazurile grave de infectare la pacienţii tineri au fost legate de sindromul de detresă respiratorie acută (SDRA), urmat de o stare de şoc, ce a condus la o rată a mortalităţii de 40%, arată studiul. Dintre cei 899 de bolnavi internaţi în şase spitale din Mexic cu diagnosticul de gripă A/H1N1, 58 erau în stare gravă. Vârsta medie - cea care împarte grupa în două părţi egale - a celor din urmă era de 44 de ani, precizează autorii studiului.

Majoritatea au fost trataţi cu antibiotice, 45 cu medicamentele antivirale Tamiflu sau Relenza, în vreme ce 54 au avut nevoie de un aparat de respiraţie artificial. "Analiza noastră asupra pacienţilor infectaţi cu A/H1N1 şi aflaţi în stare gravă arată că cel mai adesea este vorba de bolnavi tineri", notează Dr. Guillermo Dominguez-Cherit, autorul principal al studiului mexican. Doctorul Anand Kumar, unul dintre autorii studiului canadian, a ajuns la aceleaşi concluzii. După părerea sa, cazurile grave şi mortalitatea provocată de gripa A/H1N1 sunt concentrate la adolescenţi şi la adulţii mai degrabă tineri şi relativ sănătoşi.

În Canada, observă studiul, vârsta medie a celor 168 de pacienţi aflaţi în stare gravă este de 32,3 ani. Între aceştia, 24 (14,3%) au decedat în primele 28 de zile şi cinci întru-un interval de 90 de zile, arată în continuare studiul. Mortalitatea totală este de 17%. 50 (29,8%) dintre pacienţi aveau sub 18 ani. Aceeaşi caracteristică fusese doar observată cu ani în urmă, în timpul pandemiei de gripă spaniolă din 1918, subliniază doctorul Kumar. Această pandemie a făcut între 30 şi 50 de milioane de morţi.

Cercetările relevă, de asemenea, modul în care serviciile medicale de urgenţă au fost uneori asaltate de numărul mare de cazuri grave ce trebuiau să fie tratate simultan. Într-un editorial ce urmează să apară la aceeaşi dată în Journal of the American Medical Association, doi medici de la Universitatea din Pittsburgh (Pensilvania, est), Dereck Angus şi Douglas White, avertizează cu privire la posibilitatea ca multe spitale din Statele Unite să nu prevadă un număr suficient de mare de personal medical chemat să trateze la timp cazurile grave de A/H1N1, dacă pandemia s-ar intensifica.

Posta Medicala - stiri din sanatate, articole scrise de medici si informatii medicale pentru sanatatea ta!