Noutati

Muşcătura de căpuşă

on . . Accesări: 214

Odată cu sezonul de primăvară și până la finalul toamnei crește riscul de a fi mușcați de o căpușă în locurile cu multă verdeață.
Este important să știm ce trebuie făcut dacă ne confruntăm cu un astfel de incident și ce riscuri există pentru sănătate.

Ce sunt căpuşele?

Căpușele sunt insecte parazite de dimensiuni mici, cu duritate mare, care supraviețuiesc hrănindu-se cu sângele gazdei, care poate fi animal sau om. Căpușele au culori și dimensiuni variate. Atunci când s-au hrănit cu sânge, culoarea lor devine roz, violet, roșu închis sau gri.


Unele căpușe sunt purtătoare de boli, iar când mușcă un om, saliva căpușelor, care conține agenți patogeni, poate intra în fluxul sangvin și poate transmite virusul mai departe la gazdă.

Ciclul de viață al căpușelor este, în general, de doi ani. În acest timp, ele trec prin patru etape de viață: ou, larvă cu șase picioare, nimfă cu opt picioare și adult. Larvele sunt foarte mici, cu o dimensiune de aproximativ 1 mm și pot fi greu de văzut, nimfele sunt puțin mai mari, cu un diametru de aproximativ 2 mm, iar căpușele adulte (înainte de a se hrăni cu sânge) au dimensiunea de aproximativ 4 mm.

Cum se fixează de gazdă și cum transmit bolile?

Căpușele NU pot zbura sau sări. În schimb, ele așteaptă o gazdă, ajung pe corp și își caută un loc potrivit pentru a se fixa. Modul în care căpușele se hrănesc face ca acestea să transmită foarte ușor infecțiile. În funcție de specia căpușelor și stadiul de viață, poate dura de la 10 minute până la 2 ore până încep să se hrănească. Atunci când găsește un loc de hrănire, acesta prindă pielea, se fixează și își introduce trompa în piele. Multe specii secretă, de asemenea, o substanță asemănătoare cimentului, care le menține ferm atașate. Tubul de alimentare poate avea ghimpi de dimensiuni extrem de mici, care ajută la menținerea contactului. O căpușă se va atașa de gazdă și se va hrăni cu sângele acesteia timp de câteva zile. Dacă insecta este purtătoarea unei infecții, cum ar fi cea care cauzează boala Lyme, poate infecta omul sau animalul de care se atașează. Odată infectată, o căpușă poate transmite infecția pe tot parcursul vieții.


Dacă îndepărtați rapid o căpușă (în decurs de 24 de ore), puteți reduce foarte mult riscul de a vă îmbolnăvi de boala Lyme. Este nevoie de ceva timp ca bacteria care provoacă boala Lyme să treacă de la căpușă la gazdă. Cu cât fixarea este mai lungă, cu atât este mai mare riscul de a vă îmbolnăvi.

Boli transmise de căpușă

Problemele asociate cu mușcăturile de căpușă includ:
• reacții alergice la locul mușcăturii;
• transmiterea unor infecții;
• paralizii (destul de rare).


Multe boli transmise de căpușă pot avea semne și simptome similare. Dacă ați fost mușcat de o căpușă și ați dezvoltat simptomele de mai jos în câteva săptămâni, trebuie să vă adresțai medicului pentru un plan de tratament.


Cele mai frecvente simptome ale bolilor transmise de căpușe sunt:
Febră / frisoane;
Dureri - simptomele unor astfel de boli includ dureri de cap, oboseală și dureri musculare. Boala Lyme poate da și dureri articulare. Severitatea și timpul de apariție a acestor simptome pot depinde de boală și de nivelul de toleranță personală al pacientului.
Erupții cutanate - boala Lyme, ehrlichioza și tularemia pot cauza erupții cutanate. La boala Lyme, erupția cutanată poate să apară în decurs de 3-30 zile, de obicei înainte de apariția febrei. Erupția cutanată a Lymei este primul semn al infecției și este de obicei o erupție cutanată circulară numită eritem migrant și apare la aproximativ 70-80% dintre persoanele infectate, la locul mușcăturii. În cea mai comună formă de tularemie, apare ulcerația pielii la locul în care parazitul a pătruns în organism.


Principalele boli transmise de căpușă sunt:
• Borelioza sau boala Lyme
• Encefalita de căpușă 
• Febră recidivantă
• Febra hemoragică Crimeea-Congo
• Paralizii
• Babesioza
• Anaplasmoza
• Tularemia
• Ehrlichioza etc.

Boala Lyme este o infecție bacteriană transmisă de căpușă cauzată de unii membri ai grupului Borrelia burgdorferi. Este în prezent cea mai răspândită infecție transmisă de căpușă. Infecția cu Borrelia burgdorferi poate fi asimptomatică. Simptomele precoce includ mai ales eritem migrator. Neuroborelioza este principala complicație (apare în aproximativ 10% dintre cazuri). Neuroborelioza acută poate cauza paralizie facială, meningită limfocitară, radiculoneurită (apare de obicei la aproximativ 6-12 săptămâni de la infecție). Netratarea boreliozei poate afecta pielea, sistemul nervos și musculo-scheletic.
Nu există în prezent un vaccin aprobat împotriva boreliozei.


Encefalita de căpușă este o boală infecțioasă virală care implică sistemul nervos central și poate duce la simptome neurologice pe termen lung și chiar deces. Perioada de incubație este, în medie, de 7 zile, dar poate varia de la 3-28 zile. Aproximativ două treimi dintre infecțiile cu virusul encefalitei de căpușă nu sunt simptomatice. În cazurile clinice, faza activă durează 5 zile (interval de 2-10 zile) și este asociată cu simptome nespecifice ca febră, oboseală, cefalee, mialgie, greață. Interval asimptomatic apare în general după alte 7, când este implicat sistemul nervos central (meningită, meningoencefalită, mielită, paralizie, radiculită). Meningita, encefalita sau meningomielita necesită spitalizare și îngrijire de susținere.


Febra recidivantă se manifestă prin astenia intensă, cefalee (dureri intense de cap), artralgie (durere articulară), mialgie (durere musculară), rigiditatea gâtului, dureri de stomac și greață. Splenomegalia și hepatomegalia (creşterea în volum a splinei, respectiv a ficatului), asociate de obicei cu icterul, pulsul crescut și tensiunea arterială ridicată sunt frecvente. Apar episoade frecvente de febră. După perioada de incubație (3 până la 18 zile după mușcătura de căpușă), apare deseori febră mare (> 39-40 ° C) care durează 3-6 zile.


Febra hemoragică Crimeea-Congo este o infecție virală. Agentul infecțios aparține genului Nairovirus, familia Bunyaviridae. Pot să apare petechii și echimoze (vânătăi) pe membranele mucoase și pe piele. După o perioadă de incubație, de obicei de 3-7 zile, boala se manifestă prin febră bruscă, cefalee, mialgie, dureri de spate și articulații, dureri abdominale și vărsături.


NU TOATE CĂPUȘELE SUNT PURTĂTOARE DE INFECȚII.

Ce facem în cazul unei mușcături de căpușă?

Este esențial să fie îndepărtată căpușa cât mai curând posibil. Deoarece mușcăturile de căpușă sunt aproape nedureroase, este posibil ca o căpușă să nu fie observată decât la mult timp după fixare. Este important să eliminați căpușa cât mai curând posibil după ce a fost descoperită.


• Se folosesc pensete cu vârf fin pentru a prinde căpușa cât mai aproape de suprafața pielii. Nu striviți și cu stoarceți căpușa. Trageți în sus cu o presiune uniformă și lentă. Nu răsuciți sau bruscați căpușa - acest lucru poate face ca aceasta să se fixe mai adânc în piele sau poate cauza ruperea căpușei.
• După îndepărtarea parazitului, curățați bine zona și mâinile cu alcool, soluție de iod sau apă și săpun. Folosiți loţiune cu calamină pentru a reduce mâncărimea.
• Păstrați căpușa într-un flacon, pungă mică de plastic sau alt recipient închis cu un tampon de bumbac pentru a fi testată în laborator pentru diferite boli.
• Urmăriți cu atenție locul mușcăturii pentru eventualele erupții și monitorizați-vă sănătatea pentru orice simptome care seamănă cu ale gripei. Consultați medicul imediat dacă apar simptome.

Cum îndepărtăm corect căpușa?

Căpuşa trebuie îndepărtată cât mai repede posibil. Dacă nu ştiţi cum trebuie îndepărtată, prezentaţi-vă de urgență la medic pentru a solicita ajutorul. Nu toate metodele pot fi eficiente în îndepărtarea căpușelor. Unele metode pot chiar agrava situația, deoarece căpușa va secreta mai multe substanțe nocive în gazdă. Riscul de transmitere a bolii crește semnificativ după 24 de ore de la fixare.

Sunt CONTRAINDICATE următoarele tehnici de îndepărtare a căpușelor:
• aplicarea unor surse de căldută, ca un chibrit aprins;
•folosirea unghiilor pentru a îndepărta căpușa;
•folosirea de acetonă, ulei, lac de unghii, alcool;
• folosirea unui ac pentru a extrage căpușa;
•folosirea de pensete ascuțite;
• zdrobirea sau stoarcerea corpului căpușei;
• folosirea unor mişcări de răsucire sau răsturnare pentru a elimina căpușa.


Aceste metode pot face ca aceasta să elimine mai mult agent infecțios și să se atașeze mai ferm sau pot chiar cauza ruperea ei – dacă rămân resturi în piele, acestea vor fi mai greu de îndepărtat în totalitate și crește riscul de infectare.


Folosirea unui dispozitiv special pentru îndepărtarea căpuşelor oferă cele mai bune rezultate. După îndepărtarea căpușelor, zona trebuie să fie inspectată cu atenție pentru toate eventualele resturi de parazit, care trebuie îndepărtate. Îndepărtarea inadecvată a căpușelor poate duce la ruperea unor bucăți de căpușă în piele, ceea ce poate duce la infecții sau formarea granulomului. Se va evita răsucirea capului, deoarece acest lucru poate cauza eliminarea de fluide infecțioase de către parazit.
După îndepărtare, spălați-vă bine pe mâini cu apă și săpun. NU distrugeți corpul căpușei, deoarece acest lucru poate cauza regurgitarea conținutului său infectat în rană.

Cât timp trebuie să fie fixată o căpușă pentru a transmite boala?

Cu cât este mai mare o căpușă, cu atât este mai mare riscul transmiterii unei boli. Deși boala Lyme nu este transmisă frecvent atunci când căpușele sunt atașate timp de mai puțin de 24 de ore, riscul de boală Lyme prezentat de acele mușcături nu este totuși nul. S-ar putea să existe și alți factori care să contribuie la transmiterea bolii în cazuri de fixare de scurtă durată. În plus, există alte bacterii care cauzează boliși viruși purtați de căpușă despre care nu se știe cu exactitate în cât timp se transmit.

Ar trebui să păstrez căpușa după extragere?

Puteți păstra căpușa într-un recipient închis perfect, pentru a fi testată în laborator în cazul în care se suspectează o infecție. Astfel, medicul poate identifica specia și dacă prezintă semne de hrănire.

E nevoie de tratament pentru mușcătura de căpușă?

ILADS (International Lyme and Associated Diseases Society) recomandă ca profilaxia (tratamentul preventiv) să fie discutat cu toți cei care au avut o mușcătură căpușă. Aceștia recomandă 20 de zile de doxiciclină (cu condiția să nu existe contraindicații), dacă există dovezi că parazitul a început să se hrănească. Deși doxiciclina poate preveni cazurile de boală Lyme, căpușele din unele zone poartă agenți patogeni multipli, dintre care unele, inclusiv Babesia, virusul Powassan și Bartonella, care nu răspund la doxiciclină. Aceasta înseamnă că o persoană ar putea contracta o boală transmisă de căpușe, în ciuda profilaxiei antibiotice pentru boala Lyme.


Unii medici prescriu o singură doză de doxiciclină de 200 mg pentru o mușcătura depistată.


Se vor efectuaa în general teste de laborator pentru depistarea unor eventuale infecții, dar tratamentul precoce poate împiedica infecția. Indiferent dacă alegeți sau nu să beneficiați de un tratament profilactic după o mușcătură, este necesar să fiți atenți la eventualele simptome care ar putea sugera o infecție activă. Simptomele frecvente ale bolii Lyme includ febră, cefalee, dureri musculare și articulare și oboseală.

Cum putem preveni mușcătura de căpușă?

Dacă vreți să ieșiți la iarbă verde, dacă desfășurați o activitate în aer liber, în special în zonele împădurite, este important să vă luați câteva măsuri de precauție simple pentru a vă proteja de mușcăturile de căpușă:
• Purtați bluze cu mâneci lungi, haine de culoare deschisă, cu țesături strânse, pantaloni lungi deschiși la culoare, încălțăminte închisă de culori deschise și șosete albe care pot acoperi pantalonul în partea de jos. Astfel, se reduce riscul ca parazitul să ajungă pe piele și poate fi văzut cu ușurință.
• Când sunteți prin pădure sau prin iarbă, evitați zonele în care iarba este foarte înaltă. La domiciliu, asigurați-vă că păstrați gazonul cosit și tufișurile și copacii curățați.
• Utilizați repelente pentru protejarea de insecte cu DEET de 30% pe pielea și hainele expuse, dar evitați zona mâinilor și feței. Aplicați spray-ul pe îmbrăcăminte, șosete, încălțăminte, corturi și genți. Hainele pot fi, de asemenea, tratate cu permetrin. Respectați întotdeauna instrucțiunile produsului. Utilizați produse care conțin permetrin numai pe îmbrăcăminte. Articolele tratate cu permetrin rămân protejate după câteva spălări.
• Când vă întoarceți acasă, analizați-vă întregul corp pentru a verifica să nu fie căpușe atașate. Acordați atenție părului, pliurilor corpului, urechilor, spatelui, picioarelor. Verificați hainele și încălțăminte pentru a identifica eventualele căpușe. Spălați imediat aceste articole.
• Verificați animalele de companie, deoarece căpușele se atașează la fel de bine pe animale. Inspectați pielea animalelor după ce se întorc în casă de afară.

Repelente contra căpușelor

Pentru a evita mușcăturile de căpușă, utilizați un agent repelent. Aplicați pe pielea expusă - niciodată sub îmbrăcăminte. Utilizați doar pentru a acoperi, deoarece dozele mari nu garantează o eficiență mai bună. Seara trebuie să vă spălați bine pentru a îndepărta orice urme de repelent.
Repelentele cu Permetrin - Permetrinul este un insecticid cu contact direct, este practic netoxic pentru oameni și nu au fost raportate efecte adverse. Se aplică pe hainele exterioare, unde se usucă și se leagă de fibrele de țesătură. Este eficient numai atunci când este folosit ca tratament pentru îmbrăcăminte, deoarece la contactul cu pielea se dezactivează.
Repelente cu DEET - Dezvoltat de Armata S.U.A. în 1946, DEET (N, N-dimetil-m-tiluamida) este un produs chimic sintetic care asigură o protecție completă împotriva insectelor timp de o jumătate de oră, în funcție de concentrația sa. Aceste produse afectează senzorii insectelor care detectează dioxidul de carbon expirat de oameni și mamifere. Atunci când este aplicat corect, nu are practic efecte negative asupra sănătății, deși, în cazuri rare, poate apărea o erupție pe piele. În utilizarea formulelor DEET standard, este mai eficient să se utilizeze concentrații mai scăzute de DEET cu o aplicare mai frecventă decât să se presupună că anumite concentrații mai mari trebuie să dureze mai mult. La finalul zilei, produsul trebuie îndepărtat de pe piele.


Uleiul esențial ține la distanță căpușele?
Există peste 150 de produse repelente naturale, iar cele mai frecvente sunt uleiul de lămâie, eucaliptul, frunzele de lămâie, mentă, lavandă, ulei de cedru, canola, rozmarin etc. Persoanele care preferă o soluție naturală pot utiliza uleiuri esențiale, dar acestea NU ASIGURĂ O PROTECȚIE OPTIMĂ. În general, se consideră că aceste uleiuri pot fi utilizate când riscul de a fi mușcat de căpușă este minim. În plus, deoarece căpușele nu pot mirosi și se bazează în primul rând pe vedere și senzori care pot să simtă dioxidul de carbom expirat, uleiurile esențiale nu asigură mascarea sau întreruperea eficientă a receptorilor și, prin urmare, nu sunt considerate a fi eficiente împotriva căpușelor.

Surse:
(1) Prevention and control of tick-borne diseases in Europe, link: https://ecdc.europa.eu/sites/portal/files/media/en/healthtopics/emerging_and_vector-borne_diseases/tick_borne_diseases/public_health_measures/Documents/HCP_presentation_lowres.pdf
(2) Life cycle of Hard Ticks that Spread Disease, link: https://www.cdc.gov/ticks/life_cycle_and_hosts.html
(3) Signs and Symptoms of Untreated Lyme Disease, link: https://www.cdc.gov/lyme/signs_symptoms/index.html
(4) Lyme disease, link: https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/lyme-disease/symptoms-causes/syc-20374651
(5) How to Handle a Tick Bite, link: https://iladef.org/education/how-to-handle-a-tick-bite/
(6) First aid: tick bites, link: https://www.mayoclinic.org/first-aid/first-aid-tick-bites/basics/art-
(7) Tick bites, link: https://kidshealth.org/en/parents/tick-bites-sheet.html
(8) Tick removal, link: https://www.aafp.org/afp/2002/0815/p643.html

 

Tags: capusa muscatura de capusa repelente contra capuselor prevenirea muscaturii de capusa

Citeste si...

Posta Medicala - stiri din sanatate, articole scrise de medici si informatii medicale pentru sanatatea ta!