Remediile homeopatice pot fi preparate practic
din orice, din plante, minerale, secreţii animale sau chiar din culturi
microbiene. Acesta este cazul remediului Streptococcinum, care este preparat
din culturi de Streptococ – folosindu-se pentru prepararea remediului
amestecuri din speciile de streptococi din cele patru grupe cunoscute: grupul
piogenic, grupul viridans, grupul enterococ şi grupul acid lactic. Cel mai agresiv
tip de Streptococ este cel beta-hemolitic, care aparţine grupului piogenic.
Alţi Streptococi, în special cei din grupul viridans şi enterococ aparţin
florei normale a organismului şi asigură protecţia împotriva formelor mai
agresive de streptococ.
Remediile preparate din culturi microbiene sunt denumite în homeopatie nosode, iar în terapia curentă homeopată se folosesc zeci de feluri diferite de nosode.
Principalele indicaţii ale administrării remediului Streptococcinum sunt amigdalite frecvente sau severe, dar şi prezenţa altor tipuri de infecţii respiratorii grave, repetitive, precum sinuzite acute sau rino-sinuzite. De asemenea, remediul poate fi indicat dacă în istoricul pacientului au existat afecţiuni precum reumatism acut, glomerulonefrită acută, erizipel sau alte afectări streptococice. Există cazuri în care streptococul să fi jucat un rol importat în apariţia unor probleme precum infecţii respiratorii severe, pneumonii, bronşite, pleurezii, otite medii, meningite, peritonite şi colecistite. Toxemiile intestinale pot fi asociate cu o creştere masivă a streptococilor intestinali (cei din grupul enterococ), uneori ca urmare a unei dizenterii amoebiene sau a altor infecţii intestinale.
Existenţa unei scarlatine în antecedente indică nosodul intestinal numit Scalrlatinum, dar uneori Streptococcinum poate fi eficient atunci când Scarlatinum nu dă rezultatele scontate (spune homeopatul american Foubister).
Streptococcinum este indicat în probleme de sănătate care apar după operaţia de amigdale (faringite, bronşite şi alte probleme respiratorii, frecvente după intervenţia chirurgicală). Este indicat în special atunci când pacientul este palid, subţire, cu cearcăne în jurul ochilor, cu lipsa apetitului sau a setei. De asemenea, poate fi indicat în întârzieri de creştere la copii delicaţi. Sau atunci când apar supuraţii purulente recurente, mereu abcese cu diferite localizări sau alte colecţii purulente, la persoane friguroase şi debilitate, cu mâini şi picioare reci. De multe ori la aceste persoane apare o hipersensibilitate la zgomot, lumină, la cel mai mic curent de aer, dar şi o stare de disperare că nu se mai fac bine.
Modalitatea de administrare a remediului este variată. Eu îl administrez frecvent o dată pe săptămână, Streptococcinum CH30, timp de 6-8 săptămâni. Este unul dintre cele mai bune remedii pentru scăderea valorilor ASLO, acţionând net mai bine şi mai eficient decât tratamentul cu Penicilină retard sau Moldamin.
În situaţii mai severe, poate fi administrat şi zilnic, iar diluţia remediilor şi durata de tratament vor fi selectate funcţie de forţa vitală a pacientului. Poate fi asociat cu mult succes cu alte remedii homeopate sau extracte glicero-alcoolice ori tincturi fitoterapice. De asemenea, poate fi asociat cu terapia clasică, de câte ori este necesară. Dar nu se recomandă asocierea cu antibiotice sau corticoizi, care îi neutralizează efectul.
Dr. Sorina Soescu
Remediile preparate din culturi microbiene sunt denumite în homeopatie nosode, iar în terapia curentă homeopată se folosesc zeci de feluri diferite de nosode.
Principalele indicaţii ale administrării remediului Streptococcinum sunt amigdalite frecvente sau severe, dar şi prezenţa altor tipuri de infecţii respiratorii grave, repetitive, precum sinuzite acute sau rino-sinuzite. De asemenea, remediul poate fi indicat dacă în istoricul pacientului au existat afecţiuni precum reumatism acut, glomerulonefrită acută, erizipel sau alte afectări streptococice. Există cazuri în care streptococul să fi jucat un rol importat în apariţia unor probleme precum infecţii respiratorii severe, pneumonii, bronşite, pleurezii, otite medii, meningite, peritonite şi colecistite. Toxemiile intestinale pot fi asociate cu o creştere masivă a streptococilor intestinali (cei din grupul enterococ), uneori ca urmare a unei dizenterii amoebiene sau a altor infecţii intestinale.
Existenţa unei scarlatine în antecedente indică nosodul intestinal numit Scalrlatinum, dar uneori Streptococcinum poate fi eficient atunci când Scarlatinum nu dă rezultatele scontate (spune homeopatul american Foubister).
Streptococcinum este indicat în probleme de sănătate care apar după operaţia de amigdale (faringite, bronşite şi alte probleme respiratorii, frecvente după intervenţia chirurgicală). Este indicat în special atunci când pacientul este palid, subţire, cu cearcăne în jurul ochilor, cu lipsa apetitului sau a setei. De asemenea, poate fi indicat în întârzieri de creştere la copii delicaţi. Sau atunci când apar supuraţii purulente recurente, mereu abcese cu diferite localizări sau alte colecţii purulente, la persoane friguroase şi debilitate, cu mâini şi picioare reci. De multe ori la aceste persoane apare o hipersensibilitate la zgomot, lumină, la cel mai mic curent de aer, dar şi o stare de disperare că nu se mai fac bine.
Modalitatea de administrare a remediului este variată. Eu îl administrez frecvent o dată pe săptămână, Streptococcinum CH30, timp de 6-8 săptămâni. Este unul dintre cele mai bune remedii pentru scăderea valorilor ASLO, acţionând net mai bine şi mai eficient decât tratamentul cu Penicilină retard sau Moldamin.
În situaţii mai severe, poate fi administrat şi zilnic, iar diluţia remediilor şi durata de tratament vor fi selectate funcţie de forţa vitală a pacientului. Poate fi asociat cu mult succes cu alte remedii homeopate sau extracte glicero-alcoolice ori tincturi fitoterapice. De asemenea, poate fi asociat cu terapia clasică, de câte ori este necesară. Dar nu se recomandă asocierea cu antibiotice sau corticoizi, care îi neutralizează efectul.
Dr. Sorina Soescu
