Începând cu 1 iunie 2011, vor intra în vigoare noi reguli pentru desfăşurarea activităţii medicilor de familie în centrele de permanenţă. Ministerul Sănătăţii a publicat pe pagina de web proiectul de Ordin pentru aprobarea Normelor metodologice cu privire la asigurarea continuităţii asistenţei medicale primare prin centrele de permanenţă. “În noile norme am prevăzut măsuri care duc la flexibilizarea activităţii şi eliminarea disfuncţionalităţilor în funcţionarea centrelor de permamnenţă. De asemenea, am suplimentat veniturile medicilor de familie şi  a asistenţilor medicali care asigură continuitatea asistenţei medicale primare în regim de gardă în aceste centre şi am prevăzut obligaţia autorităţiilor locale de a se implica în susţinerea acestor unităţi deoarece comunitatea locală este beneficiara directă a serviciilor efectuate de astfel de unităţi”, a declarat Cseke Attila, ministrul Sănătăţii.

Conform proiectului de act normativ, pentru a nu încărca programul medicilor de familie care acceptă să facă gărzi în centrele de permanenţă, s-a prevăzut înfiinţarea centrelor de către un grup de 7 medici, faţă de 5 medici cât era stipulat în prezent. În situaţia în care nu se poate respecta condiţia de a se constitui un grup de 7 medici pentru asigurarea serviciului în regim de gardă în centrele de permanenţă, se pot înfiinţa şi centre de permanenţă cu 5 sau 6 medici de familie dacă aceştia pot asigura funcţionalitatea centrului de permanenţă şi sunt de acord să funcţioneze în această formulă. În situaţia în care se doreşte înfiinţarea unui centru de permanenţă dar numărul medicilor din zonă este mai mic decât numărul minim de 5, atunci pot fi cooptaţi medici de familie care nu sunt titulari de cabinet sau medici rezidenţi în medicina de familie în anul III de pregătire pentru a constitui echipele de gardă necesare funcţionării centrului de permanenţă.

Decizia de înfiinţare a centrului de permanenţă se autorizează de către  directorul executiv al direcţiei de sănătate publică judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti.

În situaţia în care centrul de permanenţă are la dispoziţie o autospecială de consultaţii la domiciliu, activitatea medicilor de familie în afara acestui centru este coordonată de catre dispeceratul medical de urgenţă, după cum urmează:
a) în situaţia în care pacientul sau aparţinătorii acestuia se adresează dispeceratului medical de urgenţă prin numărul unic de apel 112, iar din informaţiile obţinute se apreciază că starea pacientului nu este critică, dispeceratul medical de urgenţă solicită deplasarea la domiciliu a medicului de familie care efectuează serviciul în regim de gardă în cadrul centrului de permanenţă.
b) în cazul în care pacientul sau aparţinătorii acestuia se adresează direct centrului de permanenţă, solicitând acordarea unei consultaţii la domiciliu, medicul de familie care efectuează serviciul în regim de gardă în centrul de permanenţă se deplasează la domiciliul pacientului numai cu acordul dispeceratului medical de urgenţă.

Ministrul Sănătăţii a dispus majorarea tarifelor pentru medicii de familie care efectuează gărzi în centrele de permanenţă.

Astfel, un medic de familie va primi un tarif orar de 12, 8 lei/h indiferent de gradul profesional, faţă de 10 lei /h aşa cum era prevăzut în prezent, tarif din care medicul era obligat să plătească şi utilităţile centrului.
În cazul asistenţilor medicali, tariful acestora se va calcula în funcţie de salariul negociat indiferent dacă aceştia se află în contract cu casele de asigurări sau sunt angajaţi numai în serviciul de gardă, dar nu mai mic de 8 lei/h.

Ca o noutate, în cazul centrelor de permanenţă care sunt organizate în cabinetele medicilor de familie, aceştia primesc, în plus, încă 6,4 lei /h.
De asemenea, în premieră, a fost publicată lista cu serviciile cuprinzând urgenţele medico-chirurgicale (cod verde) pentru care se pot acorda consultaţii de urgenţă, de către medicii de familie, în cadrul centrelor de permanenţă sau la domiciliul pacienţilor.

Conform proiectului de act normativ, autorităţile locale vor fi obligate să se implice în finaţarea centrelor de permanenţă. Astfel, autorităţile locale vor avea obligaţia:

a)     să asigure personalul auxiliar, respectiv: îngrijitoare, paznic, registrator medical, după caz, dacă pun la dispoziţie spaţiul, şi paza pentru cabinetele care participă la un centru de permanenţă, indiferent de forma de organizare a centrului de permanenţă.
b)    să asigure dotarea minimală necesară funcţionării centrelor de permanenţă, dacă pun la dispoziţie spaţiul pentru centrul de permanenţă.
c)     să asigure utilităţile necesare funcţionării centrelor de permanenţă şi plata acestora, dacă pun la dispoziţie spaţiul pentru centrul de permanenţă.

Anul acesta, Ministerul Sănătăţii a alocat 21 milioane de lei pentru funcţionarea centrelor de permanenţă. În prezent, în România funcţionează 88 centre de permanenţă. În urma noilor prevederi, Ministerul Sănătăţii urmăreşte înfiinţarea a încă 60 de astfel de unităţi.