Piruvatul, produsul intermediar natural netoxic al glucozei poate preveni deteriorarea şi moartea neuronilor consecutiv unui episod hipoglicemic sever, declară cercetătorii din San Francisco.
Rezultatele unui studiu experimental pe şoareci demonstrează că administrarea piruvatului în combinaţie cu glucoză la 30 de minute după instalarea unei come hipoglicemice poate preveni deteriorarea creierului, iar funcţiile cognitive precum memoria şi capacitatea de învăţare vor fi mult mai bine conservate decât cu glucoză ca şi monoterapie. Se estimează că în jur de 2-15% dintre diabetici suferă măcar o dată în viaţă un episod de hipoglicemie severă. Administrarea imediată de glucoză reprezintă terapia de urgenţă, dar din păcate nu poate preveni complicaţiile pe termen lung consecutive afectării creierului.În studii anterioare dr. Swanson şi colaboratorii au demonstrat că hipoglicemia este triggerul activării enzimei PARP-1, care inhibă metabolizarea glucozei în piruvat în neuroni, iar aceştia lipsiţi de piruvat se deteriorează şi mor. În studiul curent s-a descoperit că prin administrarea directă de piruvat se poate dejuca activarea enzimei PARP şi preveni afectarea neuronilor. Cheia problemei o reprezintă doza: un nivel de 100 de ori mai mare decât nivelul sanguin poate fi de ajuns pentru ca piruvatul (care în general circulă în tot organismul la un nivel scăzut şi nu poate depăşi bariera hematoencefalică), să pătrundă în neuroni în doză suficientă pentru a-i putea proteja.
Studiul s-a efectuat pe şoareci la care s-a indus coma hipoglicemică prin administrarea de insulină în doză mare. După 30 de minute de la instalarea comei unui grup i s-a administrat glucoză în combinaţie cu piruvat, iar altui grup i s-a administrat doar glucoză. După 6 săptămâni animalele au fost testate în privinţa memoriei şi capacităţii de învăţare cu ajutorul unui labirint. ªoarecii care au primit doar glucoză au prezentat deteriorări semnificative ale funcţiilor cognitive faţă de lotul de control. În schimb şoarecii protejaţi cu piruvat aveau funcţiile cognitive păstrate.
Prin necropsia creierului s-a pus în evidenţă că zona cea mai afectată de hipoglicemie este aria hipocampului, iar la şoarecii care au primit glucoză şi piruvat s-a observat o distrucţie neuronală cu 70-90% mai redusă decât la celălalt grup, indicând capacitatea piruvatului de a proteja neuronii.
„Având în vedere că piruvatul este un metabolit natural prezent în orgnismul nostru, nu avem motive să credem că ar putea fi dăunător pe termen lung”, adaugă autorii.
