Regim de viaţă pentru pacienţii diagnosticaţi cu cancer

on .

Societatea Americană de Cancer (SAC) a emis noul ghid de nutriţie şi activitate fizică pentru cei diagnosticaţi cu cancer şi se află fie în faza de tratament şi recuperare, fie într-un stadiu mai avansat al bolii. Noile recomandări apar în numărul din noiembrie/decembrie al revistei CA: A Cancer Journal for Clinicians.  „Persoanele care trăiesc cu diagnosticul de cancer sunt deseori motivate să găsească informaţii în plus despre diete, activitate fizică, suplimente nutritive pentru a îmbunătăţi rezultatele tratamentului, precum şi a calităţii vieţii şi a supravieţuirii”, apare în noul ghid scris de dr. Ted Gansler şi colegii săi din 2006 Nutrition, Physical Activity and Cancer Survivorship Advisory Committee.
 
Cele mai importante aspecte ale ghidului sunt următoarele:
 
– În momentul stabilirii diagnosticului de cancer sunt foarte frecvente anorexia, senzaţia de saţietate precoce, tulburările olfactive, de gust şi de tract gastro-intestinal, iar malnutriţia şi scăderea în greutate sunt prezente la un procent de peste 50% a pacienţilor.
– scopul este prevenirea deficienţelor, păstrarea indicelui de masă corporală scăzut, maximalizarea calităţii vieţii şi a lua în considerare efectele iradieţiei, a chirurgiei şi a chimioterapiei.
– la pacienţii cu cancer mesele mai frecvente, reduse ca şi cantitate şi cu alimente bogate în nutrienţi pot creşte aportul de calorii.
– pot fi luate în considerare măsuri pe termen scurt, cum ar fi farmacoterapia, alimentarea enterală sau parenterală intravenoasă.
Societatea Americană de Nutriţie Parenterală şi Enterală şi Asociaţia Americană de Dietetică recomandă folosirea alimentării parenterale totale într-un mod selectiv
– Menţinerea unei greutăţi sănătoase este recomandată, având în vedere că obezitatea este asociată cu un risc crescut de cancer.
– S-a dovedit că exerciţiile sunt sigure şi îmbunătăţesc prognosticul la pacienţii cu tumoră colorectală şi de sân. În trialul Nurses Health Study, chiar şi o acticvitate fizică de 1-3 ore pe săptămână, practicată cu o intensitate moderată, a fost asociată cu o reducere de 26-40% a riscului mortalităţii, atât a celui legat de cancerul de sân cât şi a celui total.
– Pacienţii cu un status imunitar compromis ar trebui să evite sălile publice de gimnastică până la normalizarea hemogramei.
– Cei care primesc radioterapie, ar trebui să evite expunerea la clorul din piscine
– Trebuie acordată multă atenţie echilibrului pentru a preveni căderile
– În cazul pacienţilor obezi sau supraponderali suprevieţuirea poate fi îmbunătăţită printr-o scădere lentă în greutate (maxim 0,9 kg pe săptămână, în total 5-10%) cu ajutorul unui regim alimentar bine echilibrat şi cu intensificarea activităţii fizice
– O dietă săracă în lipide, cu evitarea acizilor graşi trans (< 3% din totalul caloriilor) şi a grăsimilor saturate (< 10% a caloriilor pe zi) poate îmbunătăţi supravieţuirea pacienţilor cu cancer de sân şi de prostată.
– Servirea a cel puţin 5 fructe şi legume este recomandată zilnic şi este considerată ca şi protectoare împotriva tumorilor maligne, printre care cancerul de plămân, oral, de esofag, de stomac şi de colon.
– Zahărul nu are un aport nutritiv semnificativ şi este recomandată limitarea consumului de zahăr.
– Pacienţii potenţial imunosuprimaţi ar trebui să evite alimentele cu organisme patogenice şi să aplice ghidurile pentru siguranţa alimentelor
– Rolul preparatelor şi suplimentelor din soia este neclar, dar soia este o sursă excelentă de proteine şi de aceea poate fi recomandată.
– Dozele mari de izoflavonoizi de soia nu sunt recomandate ca şi suplimente la persoanele cu cancer de sân pozitiv pentru receptori de estrogen.
– Nu se ştie clar dacă antioxidanţii au efect benefic sau dăunător şi nu este recomandat consumul lor într-o cantitate mai mare decât 100% din doza zilnică recomandată
– Nu există nici o dovadă directă despre caracterul sănătos sau dăunător al unei diete vegetariene, de aceea pacienţii ar trebui ghidaţi după conţinutul nutritiv al diferitelor alimente.
– Sfaturile legate de consumul de alcool necesită individualizare la fiecare pacient în mod aparte. Beneficiile observate în cazul bolilor cardiovasculare nu sunt specifice nici unui tip de cancer.
– Cei cu mucozită orală ar trebui să evite alcoolul, care poate să irite mucoasa bucală.
– Cei diagnosticaţi cu o tumoră malignă ar trebui să consume zilnic cel puţin 8 pahare de lichide
– Rolul calciului, a folatului şi a seleniului în ceea ce priveşte prevenţia recurenţei polipilor în cazul cancerului colorectal nu este clar
– Cercetările recente sugerează că aderenţa la tratament şi controlul colonoscopic sunt cei mai importanţi indicatori ai prognosticului.
– Dietele cu un conţinut scăzut de microorganisme sunt recomandate pacienţilor la care s-a practicat transplant.
– Dozele crescute de beta-caroten pot creşte riscul cancerului pulmonar.
 
CA Cancer J Clin. 2006;56:323-353.

Posta Medicala - stiri din sanatate, articole scrise de medici si informatii medicale pentru sanatatea ta!