Ghid clinic pentru diagnosticarea statusului epileptic în pediatrie

on .

Un nou ghid clinic oferă ajutor clinicienilor pentru a evidenţia cauza statusului epileptic (SE) – o condiţie ameninţătoare de viaţă şi care afectează 31600 de copii pe an în Statele Unite. Autorii ghidului au revăzut materialul ştiinţific publicat pe această temă în perioada 1970-2005.
 Printre altele ei au găsit că 32% dintre copiii diagnosticaţi cu epilepsie şi care au beneficiat de tratament cu antiepileptice (AE), aveau niveluri plasmatice scăzute ale acestor medicamente.
 „Dacă un copil care se află sub tratament repetă în continuare crizele, există trei explicaţii posibile: niveluri AE scăzute din cauza unei doze insuficiente, pacient necompliant sau retragerea medicamentului”, a declarat pentru Medscape dr. James Riviello, de la Children's Hospital şi Harvard Medical School, din Boston, Massachusetts.
 Cu toate că nivelurile plasmatice scăzute ale AE nu reprezintă neaparat cauza SE, autorii recomandă ca şi prima măsură diagnostică determinarea acestora în cazul fiecărui copil care primeşte deja tratament profilactic şi se prezintă cu criză epileptică.
 Ghidul clinic publicat de American Academy of Neurology şi Child Neurology Society a apărut în numărul din 14 noiembrie al revistei Neurology.
 
Recomandări
 
 În afară de măsurarea nivelului de AE, oamenii de ştiinţă au evaluat următorii parametri diagnostici: hemocultură, examinarea LCR, screening toxicologic, studii genetice şi metabolice, EEG şi examinări neuroimagistice, respectiv CT şi RMN.
 Conform ghidului, în prezent nu există date suficiente care să susţină sau să infirme utilitatea efectuării de rutină a hemoculturilor sau a puncţiei lombare la copiii la care nu există semne clinice care sugerează o infecţie a sistemului nervos central.
 Având în vedere că în materialul ştiinţific revăzut de autori pentru 3,6% a cazurilor de SE pediatric a fost responsabilă ingestia unei substanţe toxice, ghidul recomandă efectuarea screeningului toxicologic când nu se găseşte în mod imediat o cauză evidentă a crizei.
 „Când există o anamneză sugestivă, pentru a confirma faptul că intoxicaţia este cauza SE este preferabilă măsurarea nivelului seric al toxinei decât un screening toxicologic simplu din urină”, apare în ghid.
 Dovezile existente sunt insuficiente pentru a susţine sau a respinge efectuarea de rutină a testelor metabolice şi genetice la copii cu SE. Examinările metabolice pot intra în discuţie când evaluarea iniţială nu poate preciza nici o etiologie, în special dacă există un istoric sugestiv pentru o tulburare metabolică.
 Conform ghidului, care se bazează pe faptul că la 62% a copiilor cu SE se pot evidenţia anomalii pe EEG (faţă de copiii cu un prim episod de criză epileptică neprovocată mai scurtă decât 30 de minute, la care acest procent se ridică numai la 42%), trebuie înregistrat un EEG la fiecare copil care se prezintă cu SE nou.
 
Studii neuroimagistice
 
 Ele au rol în a determina dacă exită anomalii epileptiforme focale sau generalizate şi pot ghida procedura diagnostică în direcţia etiologiei SE.
 Cu toate că şi copiii cu status epileptic nonconvulsiv (SENC) se pot prezenta cu SE, în prezent nu sunt dovezi suficiente pentru a susţine sau a respinge utilitatea examinării EEG. Totuşi, se recomandă înregistrarea EEG atunci când se ridică suspiciunea de SENC.
 „EEG ne poate ajuta la diferenţierea anomaliilor generale de cele focale sau când suspicionăm o altă etiologie (decât cea epileptică) a crizelor care se repetă în mod continuu, a precizat dr. Riviello.
 CT şi RMN pot fi considerate necesare la copiii cu suspiciunea de SE când există indicaţii clinice sau etiologia este necunoscută. Oricum, aceste examinări pot fi efectuate numai după ce statusul copilului s-a stabilizat şi criza este controlată.
 „Studile neuroimagistice pot identifica cauze structurale ale SE şi în special pot exclude necesitatea intervenţiei neurochirurgicale la copii cu SE nou apărut şi fără antecedente de epilepsie sau la cei care SE persistă în ciuda unui tratament corect”, au subliniat autorii.
 Ghidul este susţinut de American Academy of Pediatrics, de American College of Emergency Physicians, şi de American Epilepsy Society.
 
Neurology. 2006;67:1542-1550.

Posta Medicala - stiri din sanatate, articole scrise de medici si informatii medicale pentru sanatatea ta!